^_^We love^_^
O lume a noastra


Let's have some fun
 
AcasaPortalCalendarGalerieFAQCautareMembriGrupuriInregistrareConectare
Ultimele subiecte
» [RPG+Elyy][YAOI][Karasu x Viktor]On frozen wings
Ieri la 11:24:41 Scris de Elyy

» [RPG﹢Rɪsʟᴇʏ﹣Yᴀᴏɪ]Hᴀᴄᴋᴇʀᴜʟ ɪɴɪᴍɪɪ ᴍᴇʟᴇ
Lun 20 Noi - 15:29:10 Scris de Xeilon

» [RPG - Sᴀʏᴀ﹠Mɪᴜᴜ] ~ `The truth si almost there`
Dum 19 Noi - 22:39:18 Scris de Sayami

» [YAOI +18] Croitor de inimi blânde
Mar 14 Noi - 14:22:54 Scris de LadyHalloween

» Ce fel de demon esti?
Sam 4 Noi - 20:52:51 Scris de sarah chan

» Cine comenteaza ultimul castiga!
Sam 4 Noi - 20:52:04 Scris de sarah chan

»  ce ai face daca?
Sam 4 Noi - 12:34:57 Scris de ᴘᴜғᴏsᴇɴɪᴇ ✰

» Alfabetul userilor
Joi 2 Noi - 15:54:52 Scris de Xeilon

» 【Nυмărăтoαre】»Băᴛăʟɪᴀ Aɴɪᴍᴇ﹣ᴜʀɪʟᴏʀ
Joi 2 Noi - 15:52:08 Scris de Xeilon


Distribuiţi | 
 

 Pulled Down Frontiers

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
AutorMesaj
Tyma
Moderator
Moderator
avatar

Sex : feminin
Zodiac : Fecioara
Zodiac chinezesc : Mistret
Mesaje Mesaje : 115
Puncte Puncte : 205
Reputatie Reputatie : 4
Data de inscriere Data de inscriere : 01/09/2017
Varsta Varsta : 22
Localizare : București
Jocuri/Distractii Jocuri/Distractii : RPC, RPG

MesajSubiect: Pulled Down Frontiers   Dum 3 Sept - 17:01:29

Cod:
Disclaimer: Povestea poate contine scene de violenta minima si/ sau descrieri mai detaliate ale unor situatii.

Rezumat: Tim afla diverse chestii ciudate despre el si familia lui si decide sa se mute.La scurt timp dupa asta gaseste un vampir care suferea mai mult ca el si decide sa il ia sub aripa lui, desi asta poate duce la si mai multe probleme.

“Te vom mereu, fie ca-ti arătam sau nu!” ... minciuni, minciuni, minciuni. Un printre trebuie sa-i arate copilului ca tine la el si ca-l iubește. Altfel nu se cheamă părinte. Am dreptate sau nu? In fine... cine spune ca viată de familie e ușoara se înseila amarnic. Nu e deloc frumos, armonios si ușor. Exista mereu certuri si scandaluri pe diverse motive, unele banale, altele tâmpite. Si mai sunt si frații/surorile mai mici, care ocupa timpul părinților si, intr-un final, ajungi sa te gândești ce dracu mai cauți in casa părinteasca. Toți te ignora pentru mezin. El are nevoie de mai multa atenție... „Ești suficient de mare sa te descurci singur. Nu ne mai deranja pe noi.”... Halo! Un copil nu e niciodată suficient de mare ca sa ceara ajutor părinților. Niciodată.  Ignorat... părăsit... abandonat... oare așa trebuie sa se simtă un adolescent? Eu cred ca nu. Si de când sora mai mare tine loc de părinte? Ea trebuie sa-si vadă de treburile ei, nu de dădăcitul fratelui mai mic. Oare e atât de greu sa te oprești 5 minute sa discuți cu băiatul tău? Pentru părinții mei e! Chiar foarte greu. Eh, va trebui sa mă obișnuiesc așa...

***
Soarele dimineții îmi intra in ochii si sunt forțat sa mă trezesc. Ham... mama nu a mai venit aseară si la mine. E deja a treia seara când face așa! De ce, de când a împlinit 6 ani e ea mai importanta cai eu si Tina? De ce o iubesc pe ea mai mult si pe noi doi parca ne dau uitării? In fine, da-o naibii! Si pe pacostea aia de Julia si viată asta de rahat.
Mă ridic leneș din pat si-mi trag pe mine o pereche de pantalonii trei sferturi si caut un tricou prin maldărul’ ce ședea pe un scaun. Mi-era prea lene sa le așez frumos in dulap. Noroc cu sora mea, care le mai aranja din când in când. Mereu mă certa ca eram leneș si dezordonat. Da’ pana la urma e lenea mea si dezordinea mea. Nu-i convine, asta e. Sa nu mă mai ajute.  
După ritualul meu de dimineața, ce consta in câteva exerciții pentru încălzire si câteva mișcări de karate, îmi mișc leneș picioarele pana in bucătărie, unde erau doua farfurii cu micul dejun. Aha, deci de mâncare nu a uitat, da’ de alintat măcar un minut uita. Mă așez la mă si mănânc in graba, apoi spăl vasele si plec la scoală. Nu anunț pe nimeni, fiind mai mult ca sigur ca nu-i interesa.
Ziua trece la fel ca oricare alta ocupata cu scoală: greu si anevoios. Bine ca eram genul de băiat care nu trebuia sa se chinuie prea mult sa retina cate ceva, având o memorie vizuala si auditiva perfecta. Eh, avantajele de a fii fiu de vrăjitori. Nu as putea spune ca e avantaj sa te simți mereu privit ciudat sau cu dispreț de alții. Toți mă invidiază ca sunt cel mai bun din clasa si ca mă descurc foarte bine in orice situație, fie ea si neașteptata. Singurii care nu sunt distanți fata de mine sunt sora mea si varul meu, Ronald, a da, si prietenul lui cel mai bun, Chris. Toți suntem diferiții fata de ceilalți. Familia mea, clanul Rosewood, este de vrajitorii, iar familia lui Chris, McLean, este de alchimiști. Practic, cele doua familii sunt amândouă mistice si pline de mister. Nu vad cum as putea spune ca familia mea e de vrăjitori... mereu trebuie sa mint când sunt întrebat despre trecutul familiei. De aici vine si neîncrederea celorlalți. E aproape imposibil sa trăiești printre oameni normali. Ei sunt așa de... încuiați, iar noi avem o cu totul alta perspectiva. Una mai deschisa si care ne permite sa avem cu totul alte obiective fata de cei simplii.  
Imediat ce ajung acasă mă întâmpina răsteala surorii mele mai mici. O privesc cu dezgust si o întreb cu un tone rece si distant:
- Ce e? Sunt obosit si mă doare capul?
- Fratioareeee! Stai cu mine 5 minute, te rog? Mama si tata sunt la bucătărie si eu... mă privește miloagă. Încearcă cumva sa mă înmoaie? Din cauza ei eu nu mai am nici-un fel de sprijin din partea alor noștri. Ea se așteaptă sa o mai si supraveghez sau ajut?
- Am spus ca mă doare capu’, Julie. De ce nu te duci sa stai cu ei in bucătărie? mă uit la ea si mai disprețuitor si plec la etaj, in camera mea. Încui ușa, ca sa nu fiu nevoit sa mă chinui sa accept intrările unuia dintre ei in camera mea, si mă arunc in pat, punând-mi perna pe fata si țipând in ea de nervi.
După ce mă calmez cat de cat îmi aud numele de dincolo de ușa. Era mama. Ce noutate! Mai știe unde mi-e camera! După tonalitate era nervoasa. Fac pariu pe orice ca e din vina smiorcăitei ăleia.
- Lasa-ma sa dorm! Mă doare rău de tot capul. spun cu o voce bolnăvicioasa. Mereu mă lasă in pace când era vorba de durerile mele de cap.
- Tim Rosewood, număr pana la trei. Daca nu deschizi ușa am sa te pedepsesc pana vei fi matur. Unu, doi, ... nu o las sa termine si deschid ușa. Chiar mă durea capul si ca se învârtea cu mine.
- Ce e? Ce-am mai făcut?
- De ce nu ai stat cu Julie? Sigur putea să stai 5 minute pe canapea s-o supraveghezi. Nu leșinai, crede-mă!
- Pentru ca îmi bubuie capul, se învârte tot locul cu mine și văd dublu. Cum crezi tu că o puteam supraveghea?
Văzând ca într-adevăr eram bolnav mă  lasă in pace, promițând-mi ca va veni cu un medicament. Nu-mi făceam speranțe s-o facă. Cel mai probabil va venii Tina. Imediat ce pleacă mă întind înapoi in pat si încerc sa adorm puțin. Poate așa îmi trecea măcar una din probleme. Nici 2 minute nu zac in liniște ca intra Julie in camera dansând. Mârâi si-mi trag pătura in cap. Văzând ca tot nu pleacă mă rog de ea cu frumosu’ sa plece. Spre marea mea mirare vocea mamei o scoate din camera mea. Woow! E pentru prima data când se tine de cuvânt si revine in camera mea. Cum ii simt atingerea mă liniștesc si cad intra-un somn adânc. Tot ce mai aud e „Ai racit, scumpule.”, apoi nimic. Nici macar gura mare pe care o are Julie cand nu i se da sificienta atentie.

***
A doua zi mă trezește o voce blânda si foarte familiara. Tina... draga mea sora. Deschid leneș ochii si vad ca erau si Ronald si Chris. Zâmbesc si încerc sa mă ridic, dar nu prea am succes.
- Nu, nu, frate! Mama a zis ca ești așa din cauza suprasolicitării. mă tine sora mea țintuit la pat.
- Ce? Dar nu m-am suprasolicitat... hapciu!... deloc. protestez vrând sa mă duc totuși la scoală. Știi, sora, eu mai am si liceu azi... si teste si prezentări.
- A sunat taica-tu la liceu si te-a învoit. La fel si pe noi 3. Ca sa te îngrijim. îmi spune vara-miu, ciufulindu-mă.
Mă uit la ei puțin ciudat. Nu credeam eu ce-au zis. Tata niciodată nu m-a învoit. Nu ii era deloc in felul de a fii. Nu ca nu m-as bucura de o zi libera de la ore, dar parca ceva nu se prea lega... tata... învoire... de la scoală? Nici mort n-o cred.
- Auziti, nu va cred cu înviorarea tatei nici sa mă pișcați cu ceara. Tata nu m-a învoit niciodată de la ore. spun ridicându-mă pe marginea patului. Fix atunci intra tata in camera si-mi da un plic. Îl desfac si găsesc o scutire pe o săptămâna de la directoare. Mă uit înapoi la tata si el mă ciufulește, dandi-mi de înțeles ca nu au glumit deloc. Chiar mă învoise de la scoală. Si e o săptămâna! Tare!... sau nu! O sa stau o săptămâna acasă cu pacostea aia de Julie. Ugh! Sa-mi bag picioarele! De ce nu puteam sa mă duc la Ronald? Adică... el si Allen sunt tare de treaba si nu i-ar deranja sa mă aibă ca si companie prin casa. Dar... oare m-or lasă ai mei sa mă duc? Stai așa! De ce mă întreb daca mă lasă? Pe ei ii doare in fund de mine... de ce m-ar interesa pe mine ce vor ei acum?
- Ronald... mă primiți la voi o săptămâna? întreb milog si fac o fata de cățel plouat.
- Scuze, dar nu! Săptămâna asta stau cu Chriss. Ești încă prea mic sa vezi ce facem noi. îmi spune șiret si mă ciufulește iarăși. Ii arunc o privire de „Esti mort!”. Ce dracu’ or face? Sunt deja enervanți. Da, știu ca au 19 ani si știu ca sunt mai mari ca mine si știu ca sunt ca fratii... dar ce pana mea or face de e așa de mare secretul? E deja frustrant.
- Da’ ce naiba faceți? Va uitați la filme, va jucați jocuri video si cam atât. Știu foarte bine orarul vostru. mârâi încă uitându-mi la ei cu dușmănie. Eu de ce nu pot sa vin?
- Filmele sunt pentru cei peste 18 ani, țâncule. răspunde Chris rânjind la mine. Ești prea mic sa te uiți la ele.
- Ce știi tu? mă uit spre ușa sa mă asigur ca tata a plecat si iau telefonul de pe noptiera. Caut in disperare o poza cu... o persoana... si le-o arat. Sunt prea mic sa i-o trag? A, pardon... deja am făcut-o.
Toți se uita mirați la mine. In poza era un băiat cu un an mai mare ca mine. Da, știu, sunt homosexual, si? Cum ii afectează pe ceilalți asta? Tipul a recunoscut in fata mea si a varului meu ca e gay si ca nu l-ar deranja ca unul din noi sa i-o tragă. Cine sunt eu sa-l refuz, la urma urmei?
- Asta nu e Joe Collin? Ala dintr-a 11-a? mă întreabă sor-mea si eu dau afirmativ din cap. N-as fi crezut c-o sa îngenuncheze in fata ta, frățioare. Știi, eu mi-am dat seama ca ești... diferit... dar nu si in ce sens. Acum am aflat. concluzionează sora mea si mă săruta pe frunte. Ai grija, frate! Sa nu ajungi marioneta celor care caută sa-si bata joc de cei mai mici.
- Cine a spus ca vor afla. L-am avertizat pe Joe ca daca nu-si tine gura s-ar putea sa regrete ca m-a lăsat sa-l... mă opresc ca intra sor-mea in camera... sa-l apar atunci. N-am de gând sa devin bodyguard. o întorc repede si Chris mă bate pe spate, eu dandi-mi seama ca vrea sa-mi zică „Bine ai scos-o la capăt.”
O privim toți pe Julie si ea îmi sare in brațe, alintând-se pe lângă mine. Ii zâmbim toți forțat, apoi intra mama val-vârtej in camera si o ia pe sus, certând-o. Woow! Pentru prima data e certata printesica. Aoleu! Am ajuns într-un univers paralel? Tata mă învoiește, mama o cearta pe Julie... asta e ciuuuuuuuudat!
După ce zona e asigurata, își face apariția si Allen, cazând peste mine. Bine, sunt obișnuit cu aterizările lui cam eșuate, dar de data asta mă mai si săruta? După ce se da jos de pe mine mă abțin sa nu-i trag una. Tina, Ronald si Chris râdeau de se leșinau. Eu nu aveam nici pe dracu’, dar vara-miu asta mai nebun așa era roșu ca o tomata in obraji.
- S...s...scuze, Tim. Nu am vrut sa aterizez așa. Am... am calculat greșit traiectoria si.... li întrerup, punând-i mana la gura.
- Calm, calm. Nu face nimic. Totuși, data viitoare fi mai atent la cum si pe unde aterizezi. Nu ca m-ar fi deranjat, dar daca faci așa si cu altcineva... o sa cam dai de bănuit.
- Ca ce? Ca sunt bi? Da’ asta nu e o noutate! Nu știai ca toți din neamul asta, cel puțin bărbații, au inclinații spre bisexualitate? Mă mir ca nu ti-ai dat seama pana acum, verișoare.
Când îl auzim ne uitam la el ca la felul paișpe. Toți bărbații din familia asta au inclinații spre bisexualitate? Okay... trebuie sa mă documentez despre chestiile astea. Partea buna, mama e din familia Rosewood, deci nu am de ce sa mă îndoiesc de orientarea sexuala a tatei. De fapt... daca mă gândesc mai bine... sunt numai surori. Mama lui Allen si Ronald este sora mamei. Si mătușile mele... din cate știu am doar un unchi. Care are o nevasta. Si doua fete.
- Allen, ia detaliază tu subiectul’ asta ca devine interesant. spun vizibil interesat de ce avea sa-mi zică varul meu.
- Bine! Ascultați cu atenție. De sute de ani clanul Rosewood a avut aceasta anomalie genetica. Primul Rosewood a avut atât o nevasta cat si un... hai sa-i spunem amant. De atunci, toți bărbații născuții in aceasta familie au inclinații spre bisexualitate. La unii dintre ei se dezvolta heterosexualitatea mai bine, la alții bisexualitatea si la alții, care sunt cam o pătrime din toți, homosexualitatea. La ultimii se dezvolta de asemenea si un simt de neoprit al protejării. Totodată, ultima categorie are si o atracție imposibila spre pericol si supranatural. De-a lungul istoriei s-a întâmplat  ca iubiții sa fie vampiri sau demoni. De asemenea si femeile din clan au o atracție spre supranatural. Si aici nu e vreo excepție. Toate sunt atrase de vrăjitori, sau demoni, sau vampiri, sau dhampiri.
- Stai o secunda! Dhampiri? Ce-s aia? întreb neștiind ce sunt acele creaturi.
- Dhampirii sunt persoane jumătate vampiri, jumătate demoni, vrăjitori sau oameni. Li s-a dat acest nume pentru ca genele de vampir din ADN-ul lor sunt extrem de vizibile. Adică, caninii sunt ascuțiți si lungi, pielea le e palida si orice culoare ar avea ochii lor, au o tenta de roșu. Sunt foarte interesanți, dar nu e de dorit ca dai peste unul flamand. Au exact același mod de hrănire ca si vampirii pur-sânge.
Înghit in sec, amintindu-mi cum mănâncă tata fripturile... mai mult in sânge decât prăjite. Si prin mai mult, mă refer ca sunt in sânge, adică doar puțin de tot rumenite.
- Auzi... si daca, sa zicem, ar manca undeva... dar nu dintr-un om... cum ar prefera friptura? întreb încărcând sa zambesc detasat.
- Pai mai nefacuta, doar putin de tot rumenita. De ce intrebi? ma intreaba uitandu-se la mine insistent.
- Pura curiozitate... mint uitandu-ma exasperat la sora mea.
- De fapt... tata mananca asa friptura... cred ca de asta a intrebat fratele meu. Crezi ca ar putea fi dhampir, Allen?
- Nu! Poate e doar un obicei din familia lui. Nici unul dintre voi nu e dhampir, din cate stiu eu, nu?
- Ba da. E cineva! intervine mama. Paseste pana langa mine si imi intinde o poza. Eram eu mic si cu inca cineva, identic cu mine. Doar ca erau proeminente trasaturi de vampir. El e geamanul tau, Jack. E dhampir. Tatal tau l-a dus surorii lui, care e stearpa, sa-l creasca. Nu ne puteam permite pe atunci sa crestem 3 copii. Afacerea era de-a bea la inceput si nu strangeam suficient cat sa ne ramana sa va crestem pe toti 3. Tina ar trebui sa si-l aminteasca. Aveai doi ani cand s-au nascut. explica mama, lasandu-ne pe toti cu gura cascata.
- Mai am un geaman? De ce nu mi-ati spus de el? De ce nu am fost in vizita la matusa Anie? spun revoltat. Uram sa fiu mintit.  Uram sa se ascunda de mine ceva asa de.. neinsemnat... ca existenta unui frate.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://dreamland.forummagic.net
 
Pulled Down Frontiers
Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
^_^We love^_^ :: *♥* Fan Zone *♥* :: *♥* Fan Fic *♥* :: *♥* Original *♥* :: *♥* Yaoi/Yuri *♥*-
Mergi direct la: